Material tradus din lb engleza de pe http://www.infidels.org/news/atheism/logic.html:
Conform Dictionarului Englezesc Oxford, logica este "stiinta rationamentului, dovezilor, a gandirii si deductiilor". Logica, este cea care iti permite sa analizezi un argument sau o parte dintr-un rationament, si sa iti dai seama daca este mai probabil sa fie adevarat sau nu. Nu ai nevioe sa cunosti logica pentru a putea argumenta, dar daca cunosti putina logica o sa-ti fie mai usor sa descoperi argumentele incorecte..
Exista multe tipuri de logica,
cum ar fi logica constructiva si cea "fuzzy"; acestea au reguli diferite
si in plus difera la puctele tari si pucte slabe. Acesta pagina insa, se va
ocupa de logica simpla
booleana,
pentru
ca este cea mai comuna si relativ simplu de inteles. De obicei cand ne referim
la "a fi logic", ne referim la acest tip de logica.
Merita sa amintim cate chestiuni despre ceea ce nu este logica.
In primul rand, rationamentul logic nu este o lege absoluta care guverneaza universul. De multe ori in trecut, oamenii au ajuns la concluzia ca daca ceva este logic imposibil (tinand cont de cunoasterea din acea perioada), atunci inseamna ca este imposibil, punct. O perioada s-a crezut ca geometria Euclidiana este o lege universala, pentru ca este o logic consistenta. Totusi, astazi stim ca principiile geometriei Euclidiene nu sunt universale.
In al doilea rand, logica nu este un set de reguli care guverneaza comportamentul uman. Oamenii pot avea scopuri logice conflictuale. De exemplu:
Acest document explica numai cum sa folosim logica; tu va trebui sa decizi daca logica este instrumentul pe care sa-l folosesti pentru scopul tau. Sunt si alte metode de a comunica, de a discuta si dezbate.
Ca sa citam Monty Python sketch, un argument este "o serie de afirmatii legate pentru a forma o propozitie precisa".
Exista multe tipuri de argumente, iar in continuare vom discuta despre argumentul deductiv. In general, argumentele deductive sunt considerate cele mai precise si convingatoare; ele furnizeaza dovezi concluzive ale concluziiilor lor, si sunt fie valide fie invalide. Argumentele deductive au 3 stagii: premizele, deductiile si concluzia. Totusi, inainte de a vorbi in detaliu despre ele trebuie sa discutam despre bazele argumentului deductiv: propozitiile.
O propozitie este o afirmatie ce poate fi falsa sau adevarata.
Propozitia este sensul unei afirmatii, nu aranjamentul precis al cuvintelor
folosite pentru a ajunge la acel sens.
De exemplu:
" Exista un numar prim si par mai mare decat doi" este
o propozitie (una falsa in cazul nostru).
" Un numar par si prim mai mare
decat doi exista" este
acceasi propozitie dar avand cuvintele rearanjate.
Din pacate, este foarte
usor sa schimbi sensul unei afirmatii doar prin rearanjarea cuvintelor.
In general, este mai sigur sa consideri ordinea
cuvintelor ca fiind semnificanta.
Este posibil sa folosim lingvistica formala pentru a analiza si rearanja o afirmatie fara a-i schimba sensul ei; dar acesta nu face parte din scopul acestui document.
Un argument deductiv intotdeauna are nevoie de cateva presupuneri de baza. Acestea se numesc premize si sunt presupunerile de baza pe care se construieste un argument; sau, dintr-un alt unghi, acestea sunt motivele pentru care acceptam argumentul. Premizele sunt numai premize in contextul unui argumet particular, sau de exemplu pot fi concluzii pentru alte argumente.
Intodeauna, premizele trebuie specificate clar si explicit; acesta este pricipiul audiatur et altera pars. Nereusita in a-ti declara prezumtiile de baza este de cele mai mutle ori vazuta ca suspicios, si probabil va reduce acceptabilitatea argumentului tau.
Premizele unui argument sunt introduse prin cuvinte cheie precum: "Presupunand ca..." , "Din moment ce...", "Evident ca..." si "Fiindca..." . Este o buna idee sa iti faci interlocutorul sa fie de acord cu premizele argumentului tau inainte de a merge mai departe.
Cuvantul "Evident..." este de multe ori vazut cu suspiciune. Ocazional este folosit pentru a convinge oamenii sa accepte afirmatii false, in loc sa admita ca ei nu inteleg ceva ce este "evident". Deci sa nu-ti fie teama sa chestionezi afirmatiile despre care oamenii iti spun ca sunt "evidente" --dupa cand asculti explicatia, poti intotdeauna sa afirmi ceva de genul "Ai dreptate, acum ca ma gandesc in felul acesta, este evident".
Odata ce se accepta premizele, argumentul continua cu o serie de procese pas-cu-pas, numite deductii.
In deductii, incepi cu una sau mai multe propozitii care au fost acceptate; apoi folosesti acele propozitii pentru a ajunge la o noua propozitie. Daca deductia este valida, propozitia ar trebui sa fie acceptata deasemenea. Poti folosi noua propozitie pentru alte deductii mai tarziu.
Deci, initial poti face deduceri numai din premizele argumentului. Dar pe masura ce argumetul inainteaza, numarul afirmatiilor disponibile pentru deductii creste.
Exista multe tipuri de deductii valide, dar si cateva invalide pe care le vom analiza spre sfarsitul acestui document. Deductiile sunt de multe ori indicate de folosirea unor cuvinte precum "deci", "asadar", "aceasta inseamna ca" etc.
Speram ca ai ajuns la o propozitie care constituie concluzia argumentului - rezultatul a ceea ce vroiai sa demonstrezi. Concluzia este rezultatul ultimului pas al deductiilor. Este concluzie numai in contextul unui argument particular; sau poate constitui premizele urmatorului argument.
Evident, poti construi un argument bazat pe premize adevarate si sa poti ajunge la o concluzie adevarata. Dar in acelasi timp poti construi un argument valid care se bazeaza pe premize false si sa ajungi la concluzii false.
Partea delicata este ca poti incepe cu premize false, apoi poti trece prin deductii corecte si in final sa ajungi la o concluzie adevarata. De exemplu:
Un singur lucru nu poti face: sa incepi cu premize corecte, treci prin deduceri corecte si sa ajugi la o concluzie falsa. Putem rezuma aceste rezultate intr-un "tabel al adevarului" pentru implicare (simbolul "=>" inseamna implicare; "A" este premiza, "B" concluzie. "adv" si "fals" inseamna adevarat si fals).
rand |
Premiza |
Concluzie |
Deductii |
|---|---|---|---|
A |
B |
A => B | |
1 |
fals |
fals |
adv |
2 |
fals |
adv |
adv |
3 |
adv |
fals |
fals |
4 |
adv |
adv |
adv |
Deci simplu fapt ca argumentul este valid nu inseamna ca respectiva concluzie este adevarata --ar fi putut pleca de la premize false.
Daca un argument este valid, si in plus a pornit de la premize adevarate, atunci avem un argument solid (lb. engl. sound argument).
Iata un argument valid, care poate fi si solid sau nu:
1. Premiza: toate evenimentele au o cauza
2. Premiza: Universul are un inceput
3. Premiza: Toate inceputurile implica un
eveniment
4. Deductie: Acesta inseamna ca inceputul universului implica un eveniment
5.
Deductie: Deci inceputul universului a avut o cauza
6. Concluzie: Universul a
avut o cauza
Propozitia de la linia 4 este dedusa din liniile 2 si 3. Apoi se foloseste linia 1 cu propozitia derivata la linia 4 pentru a deduce o noua propozitie la linia 5. Rezultatul dedus la linia 5 este re-aranjat (intr-o forma simplificata) ca fiind concluzia.
A identifica un argument este mai greu decat a identifica concluzia sau premizele. Multi oameni impanzesc scrierile lor cu declaratii, insa fara a produce vreodata ceva ce putem numi un argument.
Cateodata argumentele nu urmaresc modelul prezentat mai sus. De exemplu, unii ar putea incepe cu sfarsitul, adica concluziile, pe care le justifica dupa aceea. Desi este la fel de valid, aceasta poate provoca putina confuzie.
Pentru a face lucrurile si mai grele, unele afirmatii par a fi argumente dar nu sunt. De exemplu:
"Daca Biblia este corecta, Isus trebuie sa fi fost un nebun, un mincions rau sau Fiul lui Dumnezeu."
Acesta nu este un argument, ci o afirmatie conditionala. Nu specifica premizele necesare pentru a-i sustine concluzia, si chiar daca le adaugi, afirmatia inca sufera de un numar de defecte care sunt descrise mai pe larg in documentul Culori acrilice unghii.
Un argument nu inseamna o explicatie. Presupunem ca incerci sa argumentezi ca Albert Einstein a crezut in Dumnezeu, si spui:
"Einstein a facut faimoasa afirmatie 'Dumnezeu nu da cu zarul' pentru ca credea in Dumnezeu."
Acesta poate parea un argument pertinent, dar nu este; este o explicatie a afirmatiei lui Einstein. Pentru a vedea asta, tine minte ca o afirmatie de forma "X pentru ca Y" poate fi rearanjata intr-o afirmatie echivalenta de forma "Y, de accea X". Facand acesta, obtinem:
"Einstein a crezut in Dumnezeu, de accea a facut faimoasa sa afirmatie 'Dumnezeu nu da cu zarul'.
Acum este clar ca afirmatia care parea a fi un argument, de fapt presupune rezultatul pe care ar trebui sa il furnizeze, pentru a explica citatul lui Einstein. In plus, Einstein nu credea intr-un dumnezu preocupat de treburile oamenilor --din nou viziteaza Culori acrilice unghii.
Am subliniat structura unui argument solid, de la premize la concluzii. Dar in final, concluzia unui argument logic valid este constransa de premizele de la care ai plecat. Logica insasi nu rezolva problema verificarii declaratiilor de baza care sustin argumentele; pentru asta avem nevioe de alte instrumente.
Principalul mijloc de a verifica declaratiile de baza este investigatia (interogarea) stiintifica. Totusi, filosofia stiintei si metodele stiintifice constituie subiecte foarte vaste care depasesc scopul acestui document.
Pentru o introducere mai cuprinzatoare in logica, incearca "Thinking Straight" a lui Flew, afisata in Atheist Media. O carte mult mai detaliata este "Introduction to Logic" scrisa de Copi. La resurse electronice este deasemeana afisata LOGIC-L, un grup de mailing dedicat discutiei despre invatarea logicii elementare.
Existat un numar de capcane des intalnite pe care trebuie sa le evitam atunci cand construim un argument deductiv, si care se numesc erori (lb. engl. fallacies). In viata de zi cu zi ne referim la multe tipuri de credinte gresite ca fiind erori, dar in logica termenul are o semnificatie specifica: o eroare reprezinta un defect tehnic care face ca un argument sa fie nesolid sau irational.
(Atentie, se pot critica mai multe decat soliditatea unui argument. Argumentele sunt aproape intotdeauna emise cu un scop anume in minte -- inclusiv acesta intentie a argumentului poate fi supusa criticii.)
Argumentele ce contin erori sunt numite argumente eronate. Deseori ele par a fi valide si convingatoare, si cateodata numai o verificare atenta si detaliata scoate in evidenta eroarea logica.
Mai jos este data o lista de erori comune, si cateva instrumente retorice deseori folosite in dezbateri. Acesta lista nu are intentia de a fi una completa; speranta este ca daca vei invata sa recunosti cateva dintre cele mai comune erori vei putea sa eviti sa fi prostit de ele.
The Nizkor Project are o alta lista excelenta de erori logice.
Lista de erori:
Pentru mai multe erori si exemple, si alte aspecte educationale, consulta si "Stephen's Guide to the Logical Fallacies".
Accentul este o eroare prin schimbarea sensului. In acest caz, sensul afirmatiei este schimbat modificand partile care sunt scoae in evidenta folosind accentul. De exemplu:
"Nu trebuie sa vorbim rau de prieteni"
fata de
" Nu trebuie sa vorbim rau de prieteni"
Atentie la acesta eroare in lumea internetului, unde este usor sa intelegi gresit un text datorita accentului pus gresit.
Asa cum s-a mentionat mai sus, exista o diferenta intre un argument si o explicatie. Daca suntem interesati sa stabilim ca A, avand ca dovada B, afirmatia "A din cauza ca B" este un argument. Daca incercam sa stabilim adevarul despre B, atunci "A din cauza ca B" nu mai este un argument, ci o explicatie.
Eroarea Ad hoc apare cand se dau explicatii dupa desfasurarea unei fapte, ceea ce nu se aplica in alte situaltii. Deseori, acesta explicatie ad hoc va imbraca forma unui argument. De exemplu, daca presupunem ca Dumnezeu trateaza toti oamenii in mod egal, atunci urmatoarea este o explicatie ad hoc:
"Am fost vindecat de cancer."
"Atunci, laudat fie numele Domnului. El este vindecatorul tau."
"Asadar, va vindeca El pe altii care sufera de cancer?"
"Pai...Dumnezeu lucreaza pe cai misterioase."
Acesta eroare este un argument de forma "A presupune ca B, B este adevarat, deci A este adevarat". Pentru a intelege de ce acesta este o eroare, examineaza tabelul adevarului de mai sus. Iata un exemplu:
"Daca universul a fost creat de o fiinta supranaturala, am fi vazut ordine si organizare peste tot. Si vedem ordine, nu simple intamplari --deci este clar ca universul a avut un creator".
Acesta este iversul Negarii antecedentului.
Amphiboly are loc atunci cand premizele folosite intr-un argument sunt ambigue din cauza neglijentei sau greselilor gramaticale. De exemplu:
Premiza: "Credinta in Dumnezeu umple un foarte necesar gol."
Una din cele mai simple erori este te bazezi pe dovezi anecdotice. De exemplu:
"Dovezile ca Dumnezeu exista si face miracole si azi sunt abundente. Chiar saptamana trecuta am citit despre o fetita care era pe moarte suferind de cancer. Toata familia sa a mers la biserica si s-a rugat, si fetita a fost vindecata."
Cu siguranta este valabila folosirea experientei personale pentru a ilustra un punct de vedere, dar aceste anecdote nu demonstreaza nimic nimanui. Prietenul tau ar putea sa spuna ca l-a intalnit pe Elvis la magazin, dar cei care nu au avut accesi experienta vor avea nevoie mai mult decat dovada anecdotica a prietenului tau pentru a fi convinsi.
Dovada anecdotica pare a fi foarte convingatoare, in special din partea unei audiente care vrea sa creada. Acesta este o parte din explicatiile pentru miturile urbane, povesti care sunt verificabil false dar despre care se stie ca circula de ani de zile ca anecdote.
Acesta este o eroare prin care se afirma ca ceva este corect sau bun pentru simplul motiv ca este vechi, sau pentru ca "asa au fost lucrurile dintodeauna". Opusul este Argumentum ad Novitatem.
"De mii de ani crestinii au crezut in Isus Cristos. Crestinismul trebuie sa fie adevarat din moment ce au rezistat atat timp in fata persecutiilor."
Apelarea la forta este cand cineva recurge la forta (sau la amenintarea folosirii fortei) pentru a incerca sa-i presa pe altii sa accepte o concluzie. Acesta eroare este deseori folosita de politicieni, si poate fi rezumata in expresia "puterea face dreptatea." Amenintarea, nu trebuie sa vina neaparat din partea celui care discuta. De exemplu:
"...Astfel, avem dovezi ample al adevarului din Biblie. Toti cei care refuza sa accepte acest adevar vor arde in iad".
"...In orice caz, iti cunosc numarul de telefon si stiu unde locuiesti. Am mentionat ca am permis port-arma?"
Eroarea ca banii sunt un criteriu al corectitudinii si dreptatii; ca cei cu mai multi bani au sanse mai mari de a avea dreptate. Opusul este Argumentum ad Lazarum.
Exemplu: "Programele Microsoft sunt fara indoiala superioare, altfel de ce s-ar fi imbogatit asa de tare Bill Gates?"
Argumentum ad hominem inseamna literarmente "atac la persoana"; este de doua feluri:
Prima forma este cea abuziva. Daca refuzi sa accepti o afirmatie, si iti justifici refuzul prin critica adusa persoane care a facut afirmatia respectiva, atunci te faci vinovat de argumentum ad hominem abuziv. De exemplu:
"Spui ca ateii pot fi morali --cu toate astea tu ti-ai abandonat sotia si copii."
Acesta este o eroare pentru ca adevarul unei declaratii nu depinde de calitatiile persoanei care o face. Un alt argumentum ad hominem ceva mai putin musamalizat este respingerea unei propozitii bazata pe faptul ca a fost declarata de o persoana usor de criticat. De exemplu:
"Deci biserica ar trebui desfintata? Hitler si Stalin ar fi fost de acord cu tine."
A doua forma numita argumentum ad hominem circumstantial, apare cand sa incerci sa convingi pe cineva sa accepte afirmatia ta, raportandu-te la circumstantele particulare ale acelei persoane. De exemplu:
"Deci este perfect acceptabil sa omori animale pentru hrana. Sper ca nu vei fi impotriva, tinand cont ca esti foarte fericit sa porti incaltaminte din piele."
Eroarea, poate aparea cand este folosita ca o scuza pentru a respinge o concluzie particulara. De exemplu:
"Bineinteles ca ai sustie ca discriminarea pozitiva este un lucru rau. Tu esti alb."
O forma particulara a argumentum ad hominem, este atunci cand pretinzi ca cineva rationalizeaza o concluzie din motive egoiste, si se mai numeste "otravirea fantanii".
Nu este mereu invalid sa faci referre la circumstantele unui individ care sustine ceva. Daca cineva este cunoscut drept mincinos si ca nu-si respecta angajamentele, credibilitatea sa ca martor va fi redusa. Dar in nici un caz nu va demonstra ca marturia sa este falsa in acest caz. Deasemenea nici nu va altera soliditatea unui argument logic pe care il face persoana respectiva.
Argumentum ad ignorantiam inseamna "argument prin ignorare". Eroarea apare atunci cand se sustine ca ceva trebuie sa fie adevarat, simplu pentru ca nu a fost demonstrat a fi fals. Sau, echivalent, cand se sustine ca ceva trebuie sa fie fals simplu pentru ca nu a fost demonstrat a fi corect.
(atentie, acesta nu este la fel cu a presupune ca ceva fals pana la proba contrarie. In fata legii, de exemplu, in general esti nevinovat pana la dovedirea contrariului)
Iata cateva exemple:
"Bineinteles ca Biblia este adevarata. Nimeni nu poate demonstra contrariul."
"Bineinteles ca telepatia si alte fenomene transcedentale nu exista. Nimeni nu a furnizat vreo dovada ca ele sunt reale."
In investigatia stiintifica, daca se cunoste sigur ca un eveniment va produce anumite dovezi ale petrecerii sale, absenta a astfel de dovezi poate fi folosita pentru a deduce ca respectivul eveniment nu a avut loc. Totusi, nu demonstreaza cu certitudine.
De exemplu:
"Un potop precum cel descris in biblie ar cere ca un volum imens de apa sa fie prezent pe pamant. Pamantul nu pare a avea o zecime din apa aceasta, chiar daca tinem cont si de apa sub forma de gheata de la poli. Deci, un astfel de potop nu a avut loc."
Este totusi posibil ca un fenomen necunoscut sa fi dus la disparitia apei. Stiinta atunci ar cere o teorie plauzibila si care sa poate fi testata pentru a explica cum a disparut.
Desigur, istoria stiintei este presarata de predictii logic valide dar gresite. In 1893, Royal Academy of Science au fost convinsi de Sir Robert Ball ca orice comunicare cu planeta Marte este fizic imposibila, pentru ca ar fi nevoie de un steag avand dimensiunile Irlandei, si care ar fi imposibil de fluturat. [Fortean Times Nr 82.]
Vezi deasemenea mutarea greutatii dovezilor ("Shifting the Burden of Proof").
eroarea presupunerii ca cineva care este sarac este virtuos sau mai bun decat cineva care este mai bogat. Acesta eroare este opusul a Argumentum ad Crumenam. De exemplu:
"Calugarii au mai multe sanse sa posede intelegerea scopului vieti, din moment ce au renuntat la distragerile de ordin material."
Acesta este "eroarea eroriii" ce sustine ca o propozitie este falsa pentru ca nu a fost prezentata drept concluzie a unui argument fals. Tine minte insa ca argumentele false pot ajunge la o concluzie adevarata.
"Sa luam fractia 16/64. Acum simplificand si sus si jos cu 6 obtinem ca 16/64=1/4."
"Stai unpic! Nu poti simplifica cu 6!"
"A da? Imi zici ca 16/64 nu este egal cu 1/4 ?"
Acesta este aplerarea la mila, cunoscut si ca Pledoaria Speciala. Eroarea apare cand cineva apeleaza la mila pentru a face o concluzie sa fie acceptata. De exemplu:
"Nu mi-am omorat parintii cu un topor. Va rog sa nu ma gasiti vinovat, si asa sufar destul fiind orfan."
Credinta incorecta ca o declaratie este probabil adevarata, sau este mai probabil sa fie acceptata drept adevarata, daca se aude din ce in ce mai des. Deci argumentum ad nauseam cere repetarea continua in timpul unei declaratii; spunand acelasi lucru din nou si din nou pana te saturi sa auzi acesta.
Opusul Argumentum ad Antiquitatem; este eroarea in a declara ca ceva este mai bun pentru simplul motiv ca este nou, sau mai nou decat altceva.
"BeOS este un sistem de operare mult mai bun decat OpenStep, din moment ce este mai nou."
Acesta eroare este apropiata de argumentum ad populum. Consta in a declara ca o propozitie este corecta in functie de numarul de oameni care o cred sau o sustin (un nr mai mare de oameni creste sansele ca propozitia sa fie corecta). De exemplu:
"Marea majoritatea a locuitorilor acestui stat cred ca pedeapsa capitala are un efect preventiv vizibil. A sugera ca nu are in fata acestei dovezi este ridicol."
"Tot ce pot sa spun este ca mii de oameni cred in puterea piramidelor, deci trebuie sa fie ceva."
Acesta este cunoscut ca Apelare la Audienta sau apelare la oameni. Eroarea apare daca incerci sa castigi acceptabilitate pentru declaratia ta apleland la un grup mare de oameni. Acest tip de eroare este deseori caracaterizata de limbajul emotiv. De exemplu:
"Pornografia trebuie interzisa. Este violenta impotriva femeilor."
"Mii de ani oamenii au crezut in Isus si in Biblie. Acesta creditnta a avut un mare impact asupra vietii lor. Ce alte dovezi mai vrei ca Isus a fost Fiul lui Dumnezeu ? O sa spui tu acestor oameni ca sunt prosti si ca s-au inselat?"
Apelul la autoritate foloseste admiratia fata de o persoana faimoasa pentru a castiga sustinerea unei declaratii. De exemplu:
"Isac Newton a fost un geniu si el credea in Dumnezeu."
Linia acestui argument nu este intotdeauna una inchipuita, atunci cand se foloseste intr-un argument introductiv; de exemplu, ar putea fi relevanta referirea la o autoritate considerabila, intr-un domeniu particular. De exemplu, putem distinge clar intre:
"Hawking a conchis ca gaurile negre emit radiatii". si "Penrose a conchis ca este imposibil sa construiesti un computer inteligent."
Hawking este fizician, astfel incat ne asteptam ca opiniile sale despre gaurile negre sa fie bine informate. Penrose este matematician, astfel incat este discutabil daca este calificat sa vorbeasca despre inteligenta masinilor.
De multe ori oamenii discuta aprins de la presupuneri (prezumtii) pe care nu se mai obosesc sa le specifice. Principiul Audiatur et Altera Pars spune ca toate premizele unui argument ar trebui specificate. Nu este strict o eroare daca nu specifici toate premizele, dar afirmatia ta va fi vazuta cu suspiciune.
Cunoscuta si ca eroarea "alb sau negru" sau "falsa dicotomie", bifurcarea apare cand cineva incerca sa prezinte o situatie avand numai doua alternative, cand de fapt, alte alternative exista sau pot exista. De exemplu:
"Fie omul a fost creat, dupa cum ne spune Biblia, fie a evoluat din elemente chimice neinsufletie prin-o intamplare aleatorie, dupa cum ne spun oamenii de stiinta. Ultima versiune este incredibil de improbabila, asa ca..."
Acesta eroare apare daca presupui concluzia la care vrei sa ajungi. De multe ori, propozitia este reformulata astfel incat eroarea pare a fi un argument valid. De exemplu:
"Homosexualii nu trebuie lasati sa obtina posturi in guvern. Deci, orice oficial guvernamental descoperit a fi homosexual isi va pierde postul. Pentru acest motiv, homosexualii vor face orice pentru a-si pastra secretul, si vor putea fi santajati. De aceea homosexualii nu pot detine posturi guvernamentale."
Observam ca acest argument este in intregime unul circular. Premizele sunt acelasi lucru ca si concluziile. Un argument precum cel de mai sus a fost citat ca motiv pentru Serviciile Secrete Britanice de a interzice angajati homosexuali.
Argumentele circulare sunt surprinzator de comune din pacate. O data ce ai ajuns deja la o concluzie pariculara, este usor sa o faci, in mod accidental, o simpla afirmatie, incercand sa explici cuiva rationamentul tau.
Acesta este forma interogativa a Cersirii Intrebarii. Un exemplu clasic este intrebarea cu incarcatura:
"Ai incetat sa-ti mai bati nevasta?"
Intrebarea presupune un raspuns precis la o alta intrebare care nici macar nu a fost pusa. Acest truc este folosit frecvent de avocati in examinarea incrucisata, punand intrebari de genul:
"Unde asunzi banii pe care i-ai furat?"
Similar, politicienii pun astfel de intrebari incarcate precum:
"Cat timp va fi lasata sa continue acest amestec a UE in treburile noastre interne?"
sau
" Planuieste primul ministru inca doi ani de privatizare distrugatoare?"
O alta forma a acestei erori este sa ceri o explicatie a ceva ce nu este adevarat sau care inca nu s-a stabilit.
eroarea compozitiei consta in a conchide ca o proprietate comuna ale unor chestiuni individuale, este intalnita si la o colectie a acelor chestiuni; sau ca o proprietate a unei parti al unui obiect, trebuie sa fie o prorietate a intregului obiect. Exemple:
"Bicicleta este constituita in intregime din componente cu masa redusa, inseamna deci ca are masa foarte mica".
"O masina foloseste mai putin carburant si polueaza mai putin decat un autobuz. Deci masinile sunt mai putin distrugatoare pentru mediu decat autobuzele."
Este inversul Erorii Accidentului. Apare atunci cand se formeaza o regula generala examinand numai cateva cazuri specifice care nu sunt reprezentative pentru toate cazurile posibile. De exemplu:
"Jim Backer a fost un crestin nesincer. Deci toti crestinii sunt nesinceri."
Acesta este un argument de forma "Daca A atunci B, astfel daca B atunci A".
"Daca standardele educationale sunt coborate, calitatea dezbaterilor de pe internet va scadea. Astfel, daca observam ca va scadea calitatea dezbaterilor de pe internet in urmatorii ani, vom sti ca standardele noastre educationale inca scad."
Acesta eroare este similara cu Afirmatia Consecventei, dar rearanjata ca o afirmatie conditionala.
Acesta eroare este similara cu post hoc ergo propter hoc. Ea consta in a presupunera ca daca doua evenimente au loc impreuna, ele sunt legate cauzal. Este o eroarea pentru ca ignora alti factori care ar pute fi cauza (cauzele) evenimentului (evenimentelor).
"Cultura cartilor a scazut continuu de la aparitia televiziunii. Evident televiziunea impiedica invatatul."
Acesta eroare este un caz particular al mai generalei non causa pro causa.
Acesta eroare este un argument de forma "A presupune ca B, A este fals, deci B este fals." Tabelul adevarului arata clar de ce acesta este o eroare.
Obsevam ca acesta eroare este diferita de non causa pro causa. Ea are forma "A presupune ca B, A este fals, deci B este fals" unde A nu presupune de fapt B. Aici problema nu este daca presupunerea (implicarea) este invalida; mai degraba este ca, desi A este fals nu putem deduce nimic despre B.
"Daca Dumnezeu din Biblie mi s-ar arata mie personal, asta va arata ca sigur crestinismul este corect. Dar Dumnezeu nu mi s-a aratat mie, deci Biblia este o nascocire."
Acesta este contrarul erorii Afirmatiei Consecventei.
Eroarea apare atunci cand o regula generala este aplicata unei situatii particulare, dar aspecte ale situatiei particulare fac acesta regula neaplicabila. Este eroarea facuta cand treci de la general la specific. De exemplu:
"Crestinii in general nu-i plac pe atei. Tu esti crestin, deci nu-ti plac ateii".
Acesta eroare este in general comisa de oamenii care incearca sa decida aspecte morale si legale aplicand mecanic cateva reguli generale.
Eroarea divizarii este opusul erorii compozitiei. Ea presupune ca o proprietate a unui obiect trebuie sa se aplice partilor componente; sau ca o proprietate a unei colectii de obiecte este regasita la fiecare din obiectele componente.
"Studiezi la o scoala scumpa. Inseamna ca esti bogat."
"Furnicile pot distruge un copac. Atunci aceasta furnica poate distruge un copac."
Acesta apare atunci cand un cuvant cheie este folosit avand doua sau mai multe semnificatii in cadrul aceluiasi argument. De exemplu:
"Ce poti sa-ti permiti mai mult decat software gratuit? Dar pentru a ne asigura ca ramane gratuit, ca utilizatorii pot face ce vor cu el, trebuie sa-i aplicam o licenta pentru a ne asigura ca va putea fi redistribuit gratuit mereu."
O metoda prin care se poate evita acesta eroare este ca inainte sa incepi argumentul sa-ti alegi terminologia cu grija, si sa eviti termeni precum "gratuit" care are semnificatii multiple.
Eroarea asemanarii extinse apare frecvent cand cineva sugereaza ca se dezbate o regula generala. Ea consta in presupunerea ca mentionarea a doua situatii diferite, intr-un argument despre o regula generala, constituie o afirmare ca acele situaltii sunt analoage intre ele.
Iata un exemplu real dintr-o dezbatere online despre legislatia anti-criptografica.
"Cred ca este intotdeauna gresit sa te opui legii incalcand-o."
"O astfel de pozitie este odioasa: ea implica ca tu nu l-ai fi sustinut pe Martin Luther King."
"Spui ca legislatia cu privire la criptografie este la fel de importanta precum lupta pentru libertatea afro-americanilor ? Cum indraznesti !"
Eroarea cocncluziei irelevante consta in a afirma ca un argument sustine o concluzie particulara cand de fapt nu are nimic logic legat de concluzia respectiva.
De exemplu, un crestin ar putea sa spuna ca el va argumenta ca invataturile crestinismului sunt fara indoiala adevarate. Daca incepe apoi sa argumenteaze pe larg ca prin crestinism multi oameni au fost ajutati, indiferent cum argumenteaza el nu va arata ca invataturile crestine sunt adevarate.
Din pacate, aceste tipuri de argumente irelevante au de multe ori succes, pentru ca ele fac oamenii sa vada respectiva concluzie intr-o lumina favorabila.
Apelul la natura o eroare comuna in dezbaterile politice. Versiunea unuia consta in a schita o analogie intre o concluzie particulara, si un alt aspect al lumii naturale -- si apoi sustinerea ca respectiva concluzie este inevitabila, pentru ca in lumea naturala este aceasi situatie.
"Lumea naturala este caracterizata de competitie; animalele se lupta intre ele pentru a a fi stapanii unor resurse naturale. Capitalismul, lupta competitiva pentru a stapani capital, este simplu o parte inevitabila a naturii umane. Acestea sunt legile naturii."
O alta forma de apel la natura este sustinearea ca, din cauza faptului ca oamenii sunt produsele lumii naturale, trebuie sa imitam comportamentul vazut in lumea naturala, si orice alt comportament este 'nenatural'.
"Bineinteles ca homosexualitatea este gresita. Cand ai vazut doua animale de acelasi sex care se imperecheaza?"
Robert Anton Wilson se ocupa cu acesta eroare pe larg in cartea sa "Natural Law". Un exemplu recent de "Apel la natura" dus la extrema este The Unabomber Manifesto.
Sa presupunem ca eu declar ca nici un scotian nu pune zahar in porrdrige (o bautura de ovaz). Tu te opui spunand ca prietenului tau tau Agnus ii place cu zahar. Apoi eu spun "Ah, da, dar nici un scotian adevarat nu pune zahar in porrdrige."
Acesta este un fel de ad hoc schimbat folosit pentru a ancora o declaratie, si combinat cu incercarea de a schimbarea a sensului afirmatiei. Se poate numi o combinatie de erori...
Apare cand ceva este identificat ca fiind cauza unui eveniment, dar nu a fost aratat a fi cauza acelui eveniment. De exemplu:
"Am luat o aspirina si m-am rugat Domnului, si durerea mea de cap a disparut. Deci Dumnezeu m-a vindecat de durecea mea de cap".
Acesta este cunoscuta ca eroarea cauzei false. Doua forme particulare ale non causa pro causa sunt cum hoc ergo propter hoc si post hoc ergo propter hoc.
Este un argument care isi are premizele fara o legatura logica cu acel argument. De exemplu:
"Din moment ce egiptenii au facut atatea sapaturi pentru a construi piramidele, erau versati in paleontologie"
(Non sequitur sunt ingrediente importante in multe anecdote. Cu toate astea reprezinta erori.)
Apare cand premizele sunt cel putin la fel de indoielnice precum concluzia la care au dus. Tipic, premizele unui argument presupun implicit rezultatul pe care argumentul incearca sa-l demostreze, intr-o forma unpic deghizata. De exemplu:
"Biblia este cuvantul Domnului. Cuvantul Domnului nu poate fi pus la indoila, si in Biblie se spune ca Biblia este adevarata. Deci Biblia trebuie sa fie adevarata."
Cersirea intrebarii este asemanatoare cu circulus in demonstrando, unde concluzia este acceasi cu premizele.
Acesta eroare apare atunci cand cineva cere un raspuns simplu (simplist) la o intrebare complexa.
"Sunt taxele mari un impediment pentru afaceri? Da sau nu?"
Apare atunci cand se presupune ca ceva este cauza unui eveniment numai pentru faptul ca a avut loc inaintea respectivului eveniment. De exemplu:
"Uniunea Sovietica s-a prabusit dupa instaurarea ateismului. Inseamna ca trebuie sa evitam ateismul pentru aceleasi motive."
Un alt tip este eroarea cauzei false.
Acesta eroare este comisa cand cineva introduce material irelevant pentru discutia respectiva, astfel incat atentia tututor este distrasa de la aspectele respective, spre o concluzie diferita.
"Poti sa spui ca pedeapsa cu moartea este metoda preventiva ineficienta impotriva crimei --dar cum ramane cu victimile crimei? Cum crezi tu ca membrii familiei victimei simt cand vad ca cel care le-a omorat fiul va fi tinut in inchisoare pe cheltuiala lor? Este corect ca ei sa plateasca ca ucigasul fiului lor sa fie hranit si sa aiba acoperis? "
Apare cand un concept abstract este tratat ca fiind un lucru concret.
"Am observat ca il descrii ca fiind 'rau'. Unde se intalneste acest 'rau' in creierul tau ? Nu poti sa mi-l arati, deci eu sustin ca nu exista, si nici un om nu este 'rau' ."
Raspunderea dovezilor cade intotdeauna pe umerii celui care declara ceva. Mutarea raspunderii dovezilor, un caz particular al Argumentum ad Ignorantiam este eroarea de a pune responsabilitatea gasirii dovezilor in spatele persoanei care contesta declaratia. Sursa acestei erori este presupunerea ca ceva este adevarat pana la dovedirea contrariului.
Pentru mai multe discutii despre acesta idee vezi documentul Introduction to atheism
"OK, daca crezi ca extraterestii mici si verzi nu controleaza guvernul, poti s-o demonstrezi?"
Acesta sustine ca daca un singur eveniment se va intampla vreodata, se vor desfasura si alte evenimente daunatoare, Desi nu exista dovezi ca evenimentele daunatoare sunt cauzate de primul eveniment. De exemplu:
"Daca legalizam marijuana, atunci mai multi oameni voi incepe sa ia heroina si cocaina, si apoi va trebui sa le legalizam si pe acestea. In scurt timp vom avea o natiune de drogati ce traiesc din ajutorul social. Deci nu putem legaliza marihuana."
Eroarea apare cand pozitia cuiva este interpretata gresit astfel incat sa poata fi atacata mai usor, apoi se demoleaza respectiva interpretare gresita si in final se conchide ca pozitia originala a fost demolata. Este o eroare pentru ca de fapt nu reuseste sa fie legata de argumentele concrete care s-au facut.
"A fi ateu, ar trebui sa crezi fara nici un dubiu ca nu exista Dumnezeu. Si pentru a te convinge, ar trebui sa examinezi intreg universul si toate locatiile unde Dumnezeu ar putea fi. Din moment ce n-ai facut-o, pozitia ta este imposibil de aparat."
Argumentul omului slab prezentat mai sus apare pe internet odata pe saptamana. Daca nu vezi care este care este problema cu el, citeste mai multe in documentul "Introduction to Atheism"
Acesta este renumita eroare "si tu". Apare cand susti ca o actiune este acceptabila pentru ca oponentul tau a indeplinit-o. De exemplu:
"Abuzezi la intamplare."
"Asa? Ai fost si abuziv deasemeanea."
Este un atac la persoana, un caz particular al Argumentum ad Hominem.
Acestea apar atunci cand incerci sa argumentezi ca lucrurile sunt intr-un fel similare, dar nu specifici in ce fel sunt similare. Exemple:
"Nu este istoria bazata pe credinta? Daca este asa, nu este Biblia deasemenea o forma de istorie? "
"Islamul se bazeaza pe credinta, Crestinismul se bazeaza pe credinta, deci nu este Islamul o forma a Crestinismului?
"Pisicile sunt niste animale bazate pe chimia carbonului, cainii sunt animale bazate pe chimia carbonului, deci nu sunt cainii un fel de pisici?"Acest document poate fi reprodus doar daca se face referire la autor si situl de unde a fost luat.
Traducerea de Virgil Chiriac.
Materialul original: Copyright © mathew 1995-2004. All rights reserved.